Amprenta mainilor noastre transforma obiectele in lucrari de arta , detalii si finisaje deosebite executate de profesionisti. Noi satisfacem cele mai inalte pretentii - Atelierul de creatie l i v i u g r a m a

marți, 22 decembrie 2009

arta-decorativa / coloana / capitel / friza / ... stalpi / fronton / ornamentica brancoveneasca


-Catedrala INVIEREA DOMNULUI din cartierul Tudor, Targu-Mures .
Lucrarea prezentata- ornamentica- in piatra, pt, coloanele frontonului ; piedestal. fus cu elemente decorative si capitel, realizata in stil Brancovenesc,
- Una dintre trăsăturile fundamentale ale acestui stil, este importanţa deosebită pe care o acordă ornamentului, ornamentul, ce conferă construcţiilor în stil brâncovenesc expresivitate şi o eleganţă barocă.
Evoluţia planurilor, atât în arhitectura civilă, cât şi în cea religioasă trece de la ceva cât se poate de simplu (aproape banal) la ceva cât se poate de încărcat. Această schimbare este specifică în primul rând arhitecturii baroce, care renunţă la simplitatea renaşterii în favoarea unor decoraţii somptuoase, uneori excesive. Stilul brâncovenesc păstrează totuşi, acel echilibru între simplitate şi ornamentare excesivă.

Un comentariu:

  1. Domnia lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) marchiază un punct important în evoluţia culturii şi artelor pe teritoriul Tării Româneşti. În ciuda condiţiilor vitrege de politică internă, domnia lui Brâncoveanu a fost mai lungă şi mult mai stabilă. În plus, o bună parte din imensele sume încasate dintr-o fiscalitate fără precedent au fost investite în cultură şi artă. Acest stil, s-a născut dintr-o evoluţie firească a artelor din ultimele decenii cărăra li s-au suprapus diferite influenţe externe.
    Rădăcinile româneşti ale acestui stil sunt cu aproape o jumatate de secol mai vechi. Conturarea definitivă a stilului, prin asimilarea unor elemente occidentale se face în timpul lui Brâncoveanu, ca evoluţie firească a viziunii arhitecturale. Bineînţeles, această evuloţie nu este fortuită. Apariţia unui stil unitar, atât laic cât şi ecleziasctic era în acel moment o necesitate, pe care Brâncoveanu a facilitat-o şi a susţinut-o prin ideile sale culturale reformatoare, şi, mai ales financiar. El a încurajat prin toate mijloacele formele care răspundeau cel mai adecvat programelor sale,iar aceste forme, în pas cu gustul barocizant al vremii, puneau un accent apasat tocmai pe decoraţia sculpturală. Aşadar, promovând cele câteva tipuri tradiţionale de structuri arhitectonice, meşterii lui Brâncoveanu şi-au concentrat atenţia, ca inovatori exclusiv asupra aparatului ornamental care dobândeşte o puternică expresivitate.”
    Stilul brâncovenesc a salvat arhitectura de monotonia rutinei. Una dintre trăsăturile fundamentale stilului brâncovenesc este importanţa deosebită deosebită pe care o acordă ornamentului. Ornamentul pare a fi orientat: spre deosebire de celelalte elemente ale operei arhitecturale, el este/trebuie să fie distribuit mai ales în zonele de vizibilitate maximă, acolo unde poate fi perceput şi decodat, tinzând aşadar spre exterior. Opera de arhitectură brâcovenească este decorată şi în zonele cu vizibilitate redusă, ba chiar şi în zonele practic inaccesibile privirii curente. Nevoia de ornamet vine din nevoia de aliniere cu alte culturi, din presispoziţia generală spre baroc. Toate culturile foloseau ornmentul în arhitectură, marea lor majoritate nu în ipostaza de accesoriu, de surplus, ci chiar ca element constitutiv.Decorul poate fi sculptat în piatră (decoruri florale) sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc (motive de inspiraţie orientală).

    RăspundețiȘtergere